Arhiva Nationala de Filme a vrut sa scoata din anonimat un eveniment cultural petrecut în urma cu 35 de ani pe care multi dintre noi l-au uitat si de n-ar fi fost initiativa Arhivei el ar fi ramas în continuare un eveniment trecut si uitat. La Cinemateca Româna, joi 16 martie 2000, a fost prezentat filmul „Padurea spânzuratilor”, filmul realizat de Liviu Ciulei în anul 1965, având ca scenariu cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu.
Arhiva Nationala de Filme a vrut sa scoata din anonimat un eveniment cultural petrecut în urma cu 35 de ani pe care multi dintre noi l-au uitat si de n-ar fi fost initiativa Arhivei el ar fi ramas în continuare un eveniment trecut si uitat. La Cinemateca Româna, joi 16 martie 2000, a fost prezentat filmul „Padurea spânzuratilor”, filmul realizat de Liviu Ciulei în anul 1965, având ca scenariu cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu. Daca cineva a vrut sa faca din aceasta rememorare un eveniment cultural într-un Bucuresti tot mai mercantil si tot mai departe de arta si de cultura, atunci a reusit. si a fost un eveniment pentru ca Bujor Râpeanu care este directorul Arhivei de Filme si criticul Irina Coroiu care conduce Cinemateca Româna au reusit nu numai sa prezinte aceasta capodopera a cinematografiei române, ci si sa-l aduca în sala si pe Liviu Ciulei, cel aflat pentru câteva saptamâni în Bucuresti pentru a monta la Bulandra un Hamlet de zile mari. Alaturi de Liviu Ciulei au mai fost prezenti cu ocazia acestui eveniment si câtiva dintre bunii lui colaboratori la realizarea filmului: asistenta de regie Mariana Petculescu, compozitorul Teodor Grigoriu, inginerul de sunet A. Salamanian, Ileana Oroveanu, Mihai Crisan si chiar si Apostol Bologa, prin extraordinarul actor Victor Rebengiuc. Au mai venit la manifestarea de la Cinemateca Româna „logodnica lui Apostol Bologa”, Mariana Mihut, dar si noul Hamlet ciuleian, actorul Marcel Iures. Liviu Ciulei i-a evocat si pe ceilalti colaboratori ai lui care între timp au trecut în nefiinta: Gina Patrichi, Stefan Ciubotarasu, Emil Botta, Costache Antoniu. Revenind la film, mai ales pentru cei tineri care n-au apucat sa-l vada acum 35 de ani, iata câteva date despre „Padurea spânzuratilor”, filmul care s-a nascut în anul în care un dictator murea si altul se pregatea sa-i ia locul. Premiera filmului „Padurea spânzuratilor” a avut loc pe data de 16 martie 1965, la sala palatului. Presa anunta moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. În mai 1965 filmul lui Ciulei era prezent la Festivalul international de film de la Cannes si mai mult decât atât obtinea si Premiul de regie, singura mare distinctie obtinuta vreodata de un film românesc. Filmul „Padurea spânzuratilor” a fost proiectat în Sala Kennedy din Washington, la festivalul Asociatiei Oamenilor de film din SUA, iar în cursul acestui an filmul lui Ciulei va fi prezent la Festivalul international de la Venetia. Vorbind despre „Padurea spânzuratilor” Liviu Ciulei a amintit si debutul în acest film al tânarului actor pe atunci Ion Caramitru, care, din pacate, a lipsit de la evenimentul de la Cinemateca Româna. Cum trec anii! Tin minte ca pe la începutul anilor ’70 am vazut si eu câteva piese montate la Bulandra de Liviu Ciulei, am vazut în perioada aceea si „Padurea spânzuratilor” si „Valurile Dunarii” cu o alta tânara debutanta, Irina Petrescu. Apoi am citit despre ispravile acestui regizor în SUA, locul unde s-a stabilit la un moment dat. Asa cum îl percepeam atunci, ca tânar student, asa îl vad si astazi pe Liviu Ciulei: cel mai important regizor român al ultimilor 50 de ani. Un regizor a carui valoare ar fi meritat o mai mare mediatizare acum la sosirea în tara, recunoasterea nedisimulata a locului lui în cultura româna ca sa nu mai vorbesc despre un premiu de excelenta care, din pacate, a ajuns acolo unde trebuia mai putin. Oricât de ingrata ar fi lumea cu un mare artist român, Liviu Ciulei exista si ramâne cel mai mare regizor postbelic al tarii, un „titlu” de noblete culturala pe care nu i-l poate lua nimeni.
Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi
Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...
Comentarii