Cine n-a auzit, macar o singura data, cuvintele spuse, mai ales de cei saraci, „banii n-aduc fericirea”! Daca numaratul oilor pare-se ca ar favoriza aparitia somnului, specialistii sustin ca atunci cand va simtiti deprimati, ar fi bine sa numarati, pe cat posibil, bancnote de… 100 de euro . Care este legatura dintre bani si relatiile afective vom încerca sa aflam în randurile ce urmeaza. Un grup de cercetatori ai Universitatii Minnesota (SUA), condus de psihologul chinez Xinyue Zhou a încercat sa demonstreze forta psihologica si simbolica a banilor asupra omului.
Demersul lor a scos la iveala faptul ca manevrarea sau doar contemplarea banilor poate calma atat durerea fizica cat si o suferinta provocata de respingerea sociala. În urma studiilor efectuate, cercetatorii au înteles mai bine impactul psihologic, fizic si social al banilor. Experimentele anterioare, efectuate de aceiasi specialisti, în care subiectii fusesera confruntati, la nivel de subconstient, cu posibilitatea unui castig banesc, demonstrau ca acestia erau mai putin tentati sa ceara ajutorul la îndeplinirea unor sarcini dificile. Kaathleen Vohs, implicata în ambele studii, preciza, de altfel, ca studiul a confirmat concluzia anterioara. „Cercetarile anterioare n-au mers atat de departe încat sa coreleze aluziile la bani cu ceva la un nivel de perceptie fizic”.
Simplul gand la eventuala posesie a unei sume de bani îi face pe oameni sa se simta mai puternici din punct de vedere fizic si mai siguri pe ei în satisfacerea propriilor nevoi. Banii activeaza un sentiment general de încredere în sine, tarie si eficienta, este convingerea oamenilor de stiinta. Simplu si fara comentarii. Ai bani, ai încredere în tine si în oameni. Esti mai putin vulnerabil si grija zilei de maine provoaca mai putina suparare.
Banii si durerea
De-a lungul timpului, oamenii de stiinta au testat si modul în care ganduri subconstiente generate de perspectiva unui castig sau a unei pierderi financiare, au afectat subiectilor rezistenta atat la suferinta provocata de o respingere în plan social cat si durerea fizica resimtita la un contact al degetelor cu… apa fierbinte. Faptul ca aceste doua stari au generat, sustin cercetatorii, reactii paralele, întareste ideea ca dintre uneltele cu care creierul proceseaza interactiunile sociale, unele ar fi evoluat adaptand sistemele preexistente care administrau durerea fizica. Banii ar putea fi o cale prin care oamenii si-ar recapata sentimentul ca detin controlul propriei existente este de parere Dan Ariely, economist la Duke University in Durham, North Carolina. „ Ar fi fost grozav daca am fi testat felul în care acest sentiment s-a modificat de-a lungul timpului”, tinand cont ca un astfel de studiu ar putea demonstra valoarea „calmanta” a banilor si legaturile cu comportamentul social, în vreme de recesiune.
Stare de alerta la nivel cerebral
In ultima vreme interesul stiintific pentru multiplele functiuni ale asa-numitei „insule” cerebrale, despre care se crede ca ar juca un „rol cheie” în experimentele emotionale subiective, este în crestere. Studii realizate de specialisti înca de la declansarea crizei economice, au scos la iveala faptul ca perspectiva unei cheltuieli declanseaza acum o stare de alerta la nivel cerebral, iar partile cu functiuni ale creierului analizeaza sentimentele de dezgust si dorintele hedoniste, comparand riscurile în raport cu recompensa.
Cercetand reglarea emotiilor la nivel cerebral, profesorul de psihologie James Gross de la Stanford University, crede ca „de obicei la vederea diamantelor nu ni se întoarce stomacul pe dos, dar multe lucruri pot declansa aceasta senzatie”. Perspectiva achizitionarii unor produse cu preturi exorbitante a declansat, dupa cum sustin specialistii, sentimente negative. „Înainte de criza ar fi fost entuziasmati. Acum vederea acestora le declanseaza stari conflictuale si o scadere a motivatiei de a le cumpara”, a precizat David Lewis, neuropsiholog si director de cercetare la Mind Lab. Asadar, cum spuneam la început, „banii n-aduc fericirea” dar numarul lor ne poate feri de stres si de multe alte neajunsuri care duc la schimbarea relatiilor afective.
N. FLORIA
Comentarii