Eminescu si editorii sai

          Anul trecut, în plin An Eminescu, la editura „Floare Albastra” din Bucuresti a aparut o excelenta lucrare dedicata editorilor lui Eminescu, de la Perpessicius la Petru Cretia, avându-l ca autor pe N. Georgescu.

          Anul trecut, în plin An Eminescu, la editura „Floare Albastra” din Bucuresti a aparut o excelenta lucrare dedicata editorilor lui Eminescu, de la Perpessicius la Petru Cretia, avându-l ca autor pe N. Georgescu. Cartea reprezinta dezvoltarea ideilor din lucrarea de doctorat sustinuta de N. Georgescu în anul 1997 la Universitatea din Bucuresti. Dezvoltarea lucrarii originale a însemnat în ultima instanta o aducere la zi a cercetarilor, introducerea unui filon epic în zona arida a demonstratiilor stiintifice. Întreprinderea lui N. Georgescu este binevenita cu atât mai mult cu cât în zona editorilor lui Eminescu locul era cam pustiu, suprafata cam arida.
          
          Nu avem înca o editie critica Eminescu
          
           „Nefiind nici lingvist, nici gramatician, desi frecventez cu mare placere amândoua aceste stiinte… nu m-am lasat tentat, sper, sa alunec în discutii specioase. As dori ca aceasta carte sa spuna lumii românesti adevarurile simple pe care se bazeaza: ca n-avem o editie critica Eminescu…, ca dintre toti editorii lui Eminescu nu putem gasi cel putin doi care sa semene între ei, ca asta nu înseamna boicot sau conspiratie împotriva operei lui Eminescu, ci exprima, mai degraba, tendinta continua de schimbare a „genomului românesc”, asa cum continua noastra uitare culturala exprima aceeasi tendinta, dar de data aceasta extrinseca, apoi ca studiile de acest fel au fost abandonate dupa ultimul razboi mondial, dar erau foarte frecvente înainte, ca schimbându-se limba (scrierea) de atâtea ori, de tot atâtea ori l-am schimbat pe Eminescu si întreaga literatura clasica”.
           O observatie pe cât de exacta pe atât de înstristatoare. Prea desele schimbari ortografice în limba româna n-au facut decât ca literatura sa nu mai semene cu cea care a fost în original. Si observatia e cu atât mai trista cu cât dupa ’89, niste insi ramasi cu nostalgii antebelice au reusit sa întoarca ortografia limbii române (cazurile î din a si sunt în loc de sînt) cu 50 de ani în urma.
          
          Romanul editiei
          
           Sa nu uitam ca în 1939, dupa 10 ani de studii intense la Biblioteca Academiei Române, Perpessicius a fost cel care a editat primul volum din „Opera” eminesciana. Sigur ca, la vremea respectiva, nici macar el nu si-a dat seama la ce se înhamase si ce avea sa însemne gestul lui pentru întreaga cultura românesca. De altfel, cam asta voia sa spuna si Anghel Demetriescu prin 1903, dupa aparitia primei editii facuta cu manuscrisele lui Eminescu pe masa (cele donate de Titu Maiorescu Academiei Române în 1902).
           „Am dori ca aceasta editie sa fie precedata de o biografie nu numai exacta, dar si pe cât se va putea de amanuntita a poetului, însotita de un bun comentar asupra pasagiilor dificile sau asupra aluziilor aruncate în deosebite parti ale scrierilor lui. Datoria unui editor ar fi, dupa parerea noastra, nu numai de a da textul autentic, ci si de a aduna documente care ar putea lumina pe cititor, de a pune alaturi de text unele fapte contemporane, de a arata prin citate cauzele ideilor si simtamintelor autorului, în scurt, în a pune din nou opera în împrejurarile ce au produs-o”. Ei bine, aceasta ultima idee continuta în citat a fost si ideea calauzitoare a programului editorial al lui Perpessicius. El a fost cel care a editat poezia eminesciana, ne spune N. Georgescu, într-un sistem de editie critica exemplara în cultura europeana. Administrarea acestei „lazi de zestre” a culturii române, care a însemnat un travaliu anevoios si lung, a facut din Perpessicius un fel de dispecer, omul care a facut prima dezvaluire completa a manuscriselor lui Eminescu „într-o forma si dupa un sistem care-si dovedesc si astazi viabilitatea”.
           În concluzie, „Eminescu si editorii sai” este o carte incitanta, din care putem, extragând diferentele minime, sa descoperim genialitatea poetului nostru national.