Europenii vor sa stie ce s-a întâmplat cu robotul lor de pe Marte

          Misterul disparitiei lui Beagle-2
          
          Cercetatorii europeni au anuntat recent deschiderea unei anchete asupra disparitiei destul de misterioase a robotului martian Beagle-2, care a atins Planeta Rosie anul trecut, pe 25 decembrie. Colin Pillinger, responsabil al programului Beagle-2, a precizat ca ancheta se va concentra asupra aspectelor tehnice.

          Misterul disparitiei lui Beagle-2
          
          Cercetatorii europeni au anuntat recent deschiderea unei anchete asupra disparitiei destul de misterioase a robotului martian Beagle-2, care a atins Planeta Rosie anul trecut, pe 25 decembrie. Colin Pillinger, responsabil al programului Beagle-2, a precizat ca ancheta se va concentra asupra aspectelor tehnice. Mai exact se doreste evaluarea motivelor pentru care n-a mai existat o comunicare între robotul de conceptie britanica si sonda spatiala europeana Mars Express. Sonda se afla si acum pe orbita planetei Marte de unde transmite spre Pamânt fotografii mai mult decât spectaculoase, dar nu a mai reusit, în ciuda tuturor eforturilor, captarea nici unui semnal de la Beagle-2. Ancheta care va fi întreprinsa concomitent de specialisti britanici si ai Agentiei europene spatiale (ESA) este o procedura normala dupa pierderea unui aparat spatial. Ancheta ar putea fi facilitata într-o foarte mare masura daca unele indicii, cum ar fi parasuta robotului, ar fi descoperite de camerele de observatie ale sondei orbitale îndreptate spre locul presupus de aterizare, a subliniat prof. Pillinger. Ancheta ar urma sa treaca în revista toate datele primite în timpul experimentarii lui Beagle-2 pe Pamânt si din timpul zborului spre Marte, precum si alte aspecte, cum ar fi procesul de decizie, nivelurile de finantare, resursele si gestionarea proiectului. Exista sanse de a se descoperi influenta concurentei de peste Ocean, care dorea sa fie singura pe Marte cu doi roboti? Nu se stie, deocamdata, nimic. Oricum, pe orbita lui Marte se afla, înca, sonda europeana Mars Express care functioneaza normal. ESA a anuntat luna trecuta ca sonda orbitala a descoperit proba cea mai directa de pâna acum a prezentei apei pe Marte, sub forma de gheata.
          
          O descoperire uitata 80 de ani în sertare. Insecte acum 400.000.000 de ani?
          
          Nu toate descoperirile epocale sunt rodul unor cercetari de ultim moment. Un asemenea caz este si cel al unei minuscule fosile, vechi de 400 milioane de ani, descoperita în anii 20 si ignorata de atunci pâna de curând, când a fost identificata ca fiind cea mai veche insecta de pe Pamânt. Asta sustine revista stiintifica Nature în editia sa de saptamâna trecuta.
          Despre „musculita” Rhyniognatha hirsti, cercetatorii cred ca e posibil sa fi avut aripi si ca ar fi putut zbura, dar chiar si asa, cu aripi sau fara aripi, dupa autorii noului studiu din Nature, insectele în general se crede ca au aparut pe Pamânt mult mai devreme decât credeau cercetatorii. Încastrata într-o roca translucida, fosila lasa sa i se vada o pereche de mandibule triunghiulare care sunt uimitor de asemanatoare cu cele gasite la insectele cu aripi, a subliniat David Grimaldi de la Muzeul american de istorie naturala, coautor al studiului, împreuna cu Michael Engel de la Universitatea din Kansas. Prof. Grimaldi precizeaza ca fosila, din care nu exista decât portiuni ale capului si corpului, masura cam 60 milimetri lungime si semana cu o libelula mica. Cele mai vechi fosile de insecte cunoscute, despre care s-a stabilit ca aveau aripi, au o vârsta în jur de 320 milioane de ani. Nu se stie deocamdata daca insectele au aparut pe Pamânt cu aripi sau aripile le-au aparut în cursul evolutiei. Studiile ADN lasa sa se creada ca insectele au aparut pe Pamânt acum aproximativ 434 milioane de ani si cea mai veche fosila de insecta de pâna acum fusese cea descoperita de prof. Bill Shear în urma cu 20 de ani în statul New York si care avea o vârsta, de necontestat se spune, de 379 milioane de ani. Si pentru ca jocul sutelor de milioane de ani nu se opreste aici, sa mai amintim si despre fosila insectei primitive descoperite în Canada, în 1988, despre care s-a spus ca avea 390 milioane ani, dar care s-a constatat ulterior ca era mult mai tânara. Cât despre fosila Rhyniognatha hirsti, prof. Grimaldi este sigur ca vârsta ei este între 396 si 407 milioane de ani. Ea a fost descoperita în Scotia în anii 20 si a fost descrisa de un cercetator australian într-un articol din 1928, care afirma ca probabil este vorba despre o insecta, fara sa traga vreo concluzie definitiva. A trecut el pe lânga gloria de a fi fost primul care descria o insecta de acum 400 milioane de ani, sau fosila nu i-a spus efectiv nimic interesant?