GEORGE CUSNARENCU

          1. Controversa în lumea zborului cu „aparate mai grele decât aerul”
          
          Richard Pearce a zburat inaintea fratilor Wright!
          
          Un pasionat de „aviatia în pantaloni scurti” si-a propus sa comemoreze centenarul primului zbor veritabil cu un aparat „mai greu decât aerul” chiar pe terenul din Waitohi de pe Insula de Sud din Noua Zeelanda.

          1. Controversa în lumea zborului cu „aparate mai grele decât aerul”
          
          Richard Pearce a zburat inaintea fratilor Wright!
          
          Un pasionat de „aviatia în pantaloni scurti” si-a propus sa comemoreze centenarul primului zbor veritabil cu un aparat „mai greu decât aerul” chiar pe terenul din Waitohi de pe Insula de Sud din Noua Zeelanda. Pentru asta, Jack Melhopt a reconstituit „avionul” neo-zeelandezului Richard Pearce, inventatorul care, conform unor marturii de epoca, a zburat cu avionul construit de el, cu noua luni înaintea celebrilor frati americani Orville si Wilbur Wright. Pearce se pare ca si-a ridicat aparatul la câtiva metri în aer si a parcurs câteva sute de metri înainte de a se prabusi peste o capita de fân pe proprietatea sa din Waitohi, pe data de 31 martie 1903. Cu toate acestea, realizarea lui Pearce n-a fost consemnata, desi a folosit un motor pentru propulsia avionului. A fost Pearce o victima a mass-media? Mai mult ca sigur, daca ne gândim ca zborul de pe plaja Kitty Hawk a celor doi americani, înregistrat pe 17 decembrie 1903, a fost puternic mediatizat în SUA, în vreme ce zborul lui Pearce nu s-a bucurat de nici o atentie în Noua Zeelanda. Cu aceeasi indiferenta a fost tratat si proiectul lui Traian Vuia, nascut în 1872 în Surducul Mic, care, pe 16 februarie 1903, preda la Comisia de Aeronautica a Academiei de Stiinte din Paris, lucrarea intitulata „Proiectul unei masini-aeroplan”, în care demonstra posibilitatea zborului mecanic cu o masina precum si procedurile de decolare. Raspunsul Comisiei a fost mai mult decât dezarmant: „Problema zborului cu o masina care este mai grea decât aerul nu poate fi rezolvata si nu este decât un vis”. Un vis pe care Vuia nu a încetat sa-l puna în aplicare. Cu un motor si un aparat de zbor botezat „Vuia 1”, Traian Vuia a facut prima sa încercare de zbor pe 18 martie 1906. La ora 3 dupa-amiaza a pornit motorul si cinci minute mai târziu aparatul a început sa se miste. Dupa o rulare de 50 de metri, „Vuia 1” a decolat si s-a ridicat la o înaltime de un metru de la sol, pentru ca dupa un zbor de 12 metri sa aterizeze din cauza unor probleme de motor. Desi este considerat primul zbor din lume al unui aparat mai greu decât aerul care a decolat si s-a mentinut in aer datorita motorului integrat (spre deosebire de avionul fratilor Wright, care a decolat datorita unui tobogan), istoriile aviatiei nu-l pomenesc pe Vuia, asa cum nu pomenesc nici performanta lui Pearce.
          
          2. Sistemul nostru Solar ascunde înca multe necunoscute
          
          6 noi luni în jurul lui Jupiter
          
          În ciuda faptului ca se „exploreaza” marginile Universului, ca se studiaza asa-zisul „Big Bang”, explozia initiala din care, dupa spusele unor fizicieni teoreticieni, s-a nascut Universul, în ciuda faptului ca se „cauta” civilizatii printre miliardele de galaxii
          raspândite la miliarde si miliarde de ani-lumina, Sistemul nostru Solar este cel care ne ofera înca certitudini palpabile. Vinerea trecuta, David Jewitt si Scott Shepard de la Universitatea din Hawaii si Jan Kleyna de la Universitatea din Cambridge au anuntat descoperirea a înca 6 sateliti naturali care orbiteaza în jurul celei mai mari planete a Sistemului nostru, Jupiter. Dupa aceasta descoperire, putem spune ca Jupiter are 58 de „luni”. Pâna acum. Noile „luni” descoperite sunt de dimensiuni mici, probabil cu diametre în jur de 1,5 kilometri si au traiectorii care se întind pâna la câteva zeci de milioane de kilometri în jurul lui Jupiter. Descoperirea lor s-a facut cu ajutorul celor mai mari aparate de fotografiat digitale din lume instalate pe telescoapele Subaru (diametru de 8,3 m) si Canada-France-Hawaii (diametru de 3,6 m) din complexul astronomic situat pe vârful Mauna Kea din Hawaii, la 4.200 m altitudine. Curiozitatea noilor „luni” descoperite este faptul ca sunt retrograde, adica se rotesc în sensul opus miscarii de rotatie a planetei Jupiter, ceea ce poate lasa loc presupunerii ca ele au fost „prinse” de atractia gravitationala joviana. Jupiter este planeta cu cele mai multe „luni” din Sistemul nostru solar: Saturn are 30, Uranus, 21, iar Neptun are 11. Cei mai importanti sateliti naturali ai planetei Jupiter au fost descoperiti de Galileo Galilei în 1610, printre acestia fiind si Ganymede, cea mai mare „luna” din Sistemul nostru, care masoara 5,245 km în diametru. Echipa lui David Jewitt a descoperit 18 „luni” joviene doar în acest an si spera ca în viitor sa mai gaseasca si altele, poate chiar înca 50.
          
          3. Din 1990 încoace, pe Pamânt s-au înregistrat cele mai mari temperaturi din ultimii 130 de ani planeta da in clocot!
          
          Din anul 1990, pe Terra s-au înregistrat 11 din cei mai fierbinti ani din momentul în care temperaturile terestre au început sa fie înregistrate sistematic pe glob, adica din anul 1860. Concluzia a fost exprimata de profesorul Godwin Obasin, secretar general al Organizatiei Meteorologice Mondiale în cadrul unui Simpozion international care s-a încheiat pe 2 aprilie la Pekin. „Din 1976, temperatura globala medie a crescut cam de trei ori mai repede în comparatie cu ultimii 100 de ani. Cel mai calduros an dintre toti a fost 1998, urmat de anul 2002, în plus, concentratia actuala de bioxid de carbon în atmosfera este cea mai mare din ultimelor 20 milioane de ani” a subliniat Obasin. S-au multiplicat, de asemenea, fenomenele meteorologice extreme în cursul ultimelor decenii, de la cicloane, furtuni si inundatii care au afectat o multime de tari de pe glob, dar si perioade record de seceta în tari precum nordul Chinei, Asia centrala, Africa australa si orientala, Brazilia si Orientul Mijlociu. Încalzirea planetei este un fapt cert, tinut sub observatie de tot mai multi cercetatori care încearca sa gaseasca nu doar explicatii, ci si eventuale efecte pe care acest fenomen îl poate avea asupra climei terestre pentru deceniile care vin.