ION MODORAN medic primar veterinar

          «Daca ar fi s-o iau de la inceput, tot medic veterinar m-as face»
          
           – Aveti o meserie frumoasa pe care sunt sigura ca ati ales-o din dragoste pentru animale. Cine si cum v-a învatat sa le iubiti atât de mult?
          
           – Cred ca, pe lânga faptul ca, de când ma stiu, mi-au placut animalele si viata în aer liber, o mare contributie în alegerea meseriei a avut-o tatal meu, fost militar de cariera.

          «Daca ar fi s-o iau de la inceput, tot medic veterinar m-as face»
          
           – Aveti o meserie frumoasa pe care sunt sigura ca ati ales-o din dragoste pentru animale. Cine si cum v-a învatat sa le iubiti atât de mult?
          
           – Cred ca, pe lânga faptul ca, de când ma stiu, mi-au placut animalele si viata în aer liber, o mare contributie în alegerea meseriei a avut-o tatal meu, fost militar de cariera. Ca lucrator în cavalerie îsi exprima permanent admiratia pentru medicul veterinar, insuflându-mi într-un fel dorinta de a urma aceasta cale.
          
           – Cum va întelegeti cu „pacientii” dumneavoastra care, asa cum se stie, nu pot sa va explice nimic despre suferintele lor.
          
           – Va înselati! Asa cum pot suferi de o multitudine de boli, animalele au si o multitudine de expresii prin care transmit necazurile si durerile. De altfel lucrez în strânsa legatura cu stapânii animalelor si aceasta ma ajuta în rezolvarea unor probleme cât se poate de serioase.
          
           – Sa înteleg deci ca aveti calitati speciale pentru a va întelege cu prietenii nostri, necuvântatoarele.
          
           – Nu stiu daca am calitati speciale, dar stiu ca dupa mai mult de 30 de ani în meserie, 27 numai aici, la Ulmi, judetul Giurgiu, daca as fi din nou tânar si ar fi s-o iau de la început, tot medic veterinar m-as face. Este o munca plina de satisfactii, cu toate ca nu suntem ajutati deloc de alte organe ale statului.
          
           – Ati devenit inspector zonal al unei circumscriptii sanitar-veterinare zonale – respectiv Ulmi, judetul Giurgiu. În ce consta munca dumneavoastra aici?
          
           – Este o titulatura nou înfiintata, mai exact de un an de zile. Noi suntem reprezentantii statului în teren având ca scop controlul activitatii dispensarelor veterinare concesionate si controlul produselor de origine animala din magazine, abatoare, laptarii etc., înlocuind – acolo unde nu exista – sau dublând în acest fel medicii igienisti.
          
           – Nu regretati ca ati parasit cabinetul?
          
           – De multe ori, dar si aici am de-a face tot cu prietenii nostri animale. E drept ca, atunci când au fost concesionate cabinetele, am intentionat sa preiau si eu unul, cu atât mai mult cu cât fiica mea cea mica este studenta în ultimul an la medicina veterinara si mi-ar fi putut continua munca.
          
           – Descifrez o urma de regret, în vocea dumneavoastra, dar si putina mândrie. Sunteti mândru de fiica dumneavoastra, nu-i asa?
          
           – Sunt mândru de amândoua fiicele mele, dar faptul ca mezina a îmbratisat meseria mea îmi stimuleaza orgoliul firesc de parinte.
          
           – Aveti vreun hobby?
          
           – Cinstit, nu prea am timp! Putin sport, putin rebus, dar de ce fel de hobby sa mai ai nevoie când ai în grija atâtea vietuitoare minunate lasate de Domnul pe Pamânt!