Man Ray explozia de fantezie

          Marele artist fotograf Man Ray (pseudonimul lui Emmanuel Radnitsky, nascut la Philadelphia în 1890) a fost unul dintre cei mai frumosi si nelinistiti „nebuni” ai suprarealismului în domeniul prelucrarii fanteziste a imaginilor. Deturnând obiectele de la destinatia lor banala, Ray a creat calambururi uluitoare, caci una dintre devizele vietii sale a fost: „vreau sa ma surprind pe mine însumi!”
          A activat la New York, facând fotografii obisnuite, pâna când s-a întâlnit cu liderul miscarii dadaiste din acea metropola, Marcel Duchamp.

          Marele artist fotograf Man Ray (pseudonimul lui Emmanuel Radnitsky, nascut la Philadelphia în 1890) a fost unul dintre cei mai frumosi si nelinistiti „nebuni” ai suprarealismului în domeniul prelucrarii fanteziste a imaginilor. Deturnând obiectele de la destinatia lor banala, Ray a creat calambururi uluitoare, caci una dintre devizele vietii sale a fost: „vreau sa ma surprind pe mine însumi!”
          A activat la New York, facând fotografii obisnuite, pâna când s-a întâlnit cu liderul miscarii dadaiste din acea metropola, Marcel Duchamp. Evenimentul s-a dovedit a fi epocal pentru cariera lui Ray. Curentul dada, al revoltatilor împotriva tuturor conventiilor în arta si literatura, i s-a potrivit ca o manusa fotografului în care deja mustea „rebeliunea” contra a tot ceea ce însemna învechit în arta fotografica. Si, din 1921, Man Ray se alatura dadaistilor din Paris, unde s-a împrietenit, printre altii, cu scriitorul Tristan Tzara si pictorul Marcel Iancu, veniti de la centrul dada din Zürich). Începe perioada de glorie a lui Ray, când miile de „rayograme” (cum le spunea el) încep sa fie publicate cu mare succes în cele mai importante reviste din Franta, SUA etc. Expozitiile de arta moderna îl gazduiesc si-l promoveaza cu frenezie, iar Man Ray devine treptat cel mai important artist fotograf al epocii interbelice. Asa se face ca numai la 40 de ani apar o biografie a sa si retrospective cuprinzând peste cinci mii de rayograme selectate din peste 15 mii (unul din albume este prefatat chiar de Tristan Tzara). Man Ray nu si-a denumit capodoperele sale „rayograme” din pura mândrie. Artistul a fost si un mare inventator de tehnici fotografice, explodând parca de inventivitate si jucându-se serios cu realitatea pe care o remodeleaza dupa fantezia sa tulburatoare. Celebrul sau autoportret, în care ochii sunt clopote de sonerie iar gura este butonul soneriei, spune totul despre imagiatia debordanta a maestrului…A iubit femeile, viata si a gasit mijloacele pentru a reda frumusetea sufleteasca si trupeasca a lor. S-a casatorit cu Juliet, pe la 50 de ani, si s-a despartit pentru totdeauna de ea în 1976. Mormântul lui se afla la Montparnasse, caci Franta a fost tara care i-a pretuit opera, New York-ul privindu-l mai mult ca pe un neastâmparat geniu. Ca si Dalí (în domeniul picturii), Man Ray i-a învatat pe artistii fotografi ai secolului XX (si nu numai) ca talentul neînsotit de inventivitate creeaza „o mare plictiseala”.