În noaptea de 15 spre 16 mai 1980, Marin Preda trecea în nefiinta. Cultura româna pierdea cel mai important scriitor al sau de dupa razboi. Amintirea acelui moment trist si fulgerator, atât de uluitor încât si astazi pluteste peste el un oarecare mister, s-a transformat, dupa 20 de ani, într-un remember la care prietenii si nu detractorii au avut ceva de spus.
Au avut ceva de spus, mai întâi, luni, 15 mai a.c., în emisiunea lui Catalin Tîrlea, Punct si de la capat. Un critic si istoric literar, profesorul Eugen Simion, Presedintele Academiei Române, ca vechi prieten al lui Marin Preda l-au evocat cu caldura demonstrând impecabil în ce consta singularitatea lui Marin Preda în literatura româna. Unul din marii nostri romancieri, Nicolae Breban, si-a amintit despre „contactele" cu fostul director al editurii Cartea Româneasca si autor al „Celui mai iubit dintre pamânteni". Catalin Tîrlea, moderatorul emisiunii, a fost fascinat de mecanismul prin care Marin Preda a devenit un model al literaturii române, alaturi de Eminescu si Nichita Stanescu. A doua zi, marti 16 mai, „Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta" (acad. Eugen Simion, Presedinte si acad. Maia Simionescu, Presedinte executiv) a organizat o întâlnire mai ampla legata de comemorarea a doua decenii de la moartea lui Marin Preda, la care a invitat academicieni, scriitori, critici literari si studenti. De data asta, întâlnirea a avut si un invitat surpriza, fratele mai mic al prozatorului din Silistea-Gumesti, Alexandru Preda (cunoscut între frati drept Sae), tatal prozatorului Sorin Preda. În elegantul sediu al Fundatiei, au vorbit despre Marin Preda câtiva dintre cei invitati: Nicolae Breban (care si-a amintit câteva scene interesante ale momentelor în care cei doi prozatori s-au intersectat, dar facând si un frumos eseu despre luciditatea în fata momentului mortii, pe care Preda o respingea), Nicolae Iliescu (a amintit despre frumoasele povestiri din volumul „Întâlnirea din Pamânturi" si despre tehnica dialogului urmat de un comentariu „caragielesc" în Morometii), nepotul lui Marin Preda, Sorin Preda, George Cusnarencu (despre campania grosolana contra lui Preda si despre stupiditatea „noului proletcultism" care respinge scrierile de sub Dictatura asa cum vechiul proletcultism din anii 50 respingea „literatura burghezo-mosiereasca"). Mai este citit azi Marin Preda? Dorothea Vieru, profesoara de limba si literatura româna, a confirmat faptul ca elevii de liceu manifesta un profund interes pentru romanele lui Preda, iar o studenta a pomenit despre nevoia de noi editii Preda pentru tânara generatie, mai ales. Întrebat daca recunoaste în personajele din „Morometii" trasaturi de familie, Alexandru Preda a admis ca parintii, fratii lui, sateni, toti sunt usor de recunoscut în fictiunea autorului. Am lasat la urma interventiile celui care a condus întâlnirea comemorativa, acad. Eugen Simion. El a deschis discutiile, trecând în revista nu numai opera si personalitatea lui Preda (a fost stralucitor în fiecare nou început literar pe care si l-a propus, fie ca e vorba despre „literatura rurala", cea „citadina", istorica, reflexiva), dar si campania de „revizuire" a detractorilor lui sau locul lui privilegiat, datorita imensului sau talent, în literatura româna. Apoi a punctat cu câteva amintiri inedite (extraordinar este raspunsul lui Preda atunci când Eugen Simion, care vedea pentru prima oara casa din Silistea-Gumesti, îl întreaba pe prozator cum de este ea atât de grandioasa în Morometii si în realitate atât de modesta: „Monser, nu stiu de ce, dar parca s-au micsorat toate" ). Tot Eugen Simion a fost cel care a conchis, spunând ca Marin Preda este primul mare scriitor profesionist din literatura româna postbelica. Marin Preda, 20 de ani dupa, a adus în fata celor care-i iubesc opera un Marin Preda puternic si stapân pe posteritatea sa.
Comentarii