Memorie si gene

          Senzationale, ultimele numere ale revistelor scoase de confratii de la est-europeana Stiinta si tehnica – un grupaj „Homo cosmicus”, remarcabile articolele lui Cristian Român – si vest europeana Science et vie (superb „dosarul” lui Philippe Lambert, „Le puzzle de la mémoire”), ambele publicatii straduindu-se – si reusind – sa povesteasca, pe limba omului simplu, întâmplarile uluitoare care se petrec acum în civilizatia lui Homo sapiens, în partea cea mai dinamica a civilizatiei, cea în care curiosii desfac, mereu, saradele si puzzle-urile (adica labirinturile si mozaicurile-enigma) din înca nestiutul sipet al cunoasterii ce va sa vina. Din articolul francezului Ph.

          Senzationale, ultimele numere ale revistelor scoase de confratii de la est-europeana Stiinta si tehnica – un grupaj „Homo cosmicus”, remarcabile articolele lui Cristian Român – si vest europeana Science et vie (superb „dosarul” lui Philippe Lambert, „Le puzzle de la mémoire”), ambele publicatii straduindu-se – si reusind – sa povesteasca, pe limba omului simplu, întâmplarile uluitoare care se petrec acum în civilizatia lui Homo sapiens, în partea cea mai dinamica a civilizatiei, cea în care curiosii desfac, mereu, saradele si puzzle-urile (adica labirinturile si mozaicurile-enigma) din înca nestiutul sipet al cunoasterii ce va sa vina. Din articolul francezului Ph. Lambert reiau câteva idei, merita cel putin sa le enunt, urmând ca, cu alte prilejuri, specialistii în neurologie si psihologie sa adevereasca pentru cititorii revistei Magazin noile descoperiri în, poate, cea mai mare necunoscuta a întregului Univers, extraordinarul „aparat” care este creierul uman. Caci, spune scriitorul ca spun specialistii, conceptia despre memorie – parte esentiala a Inteligentei – începe sa se schimbe. Memoria nu se educa, afirma cercetatorii, si nu se antreneaza, nu seamana cu un muschi pe care îl pregatesti, prin repetitie si educatie, sa se dezvolte, pentru a da performanta! – ne asigura Martial Van der Linden, profesor de neuro-psihologie la universitatile din Geneva, Louvain si Liège -, caci nu ne aflam, în cazul memoriei, în fata unei entitati monolitice, un bloc cu activitate mecanicista, ci în fata unei retele ultrafine de sisteme independente si interactive, în acelasi timp. Endel Tulvig, universitar canadian, chiar sugereaza existenta, în fiecare creier, a nu mai putin de cinci memorii diferite – cinci creiere! – le vom descrie, pentru ca s-ar putea sa ne aflam, cu acest pas, în fata unui adevarat salt în cunoastere. Prima, ar fi, spune canadianul, memoria episodica, cea care stocheaza evenimentele de viata, experienta personala a individului. A doua este memoria semantica, bagajul de cuvinte, dar si cunostintele generale despre lume. A treia: memoria procedurala – dobândirea diverselor automatisme, de pilda. A patra, este reprezentarea perceptiva, cea care face ca individul sa recunoasca formele si structurile. În sfârsit, memoria profesionala (a muncii, cum propune Alan Baddeley), valabila pe termen scurt si care se dobândeste în functie de activitatea practica dusa de individ. Toate aceste cinci „creiere” având, în vârf, un fel de administrator central cerebral, „seful de orchestra” care leaga fluxurile de biti si subtilele metabolisme secventiale. Memoria este deci multipla – profesorul Martial Val der Linden si doctorul Eric Solomon chiar localizeaza cele cinci „memorii” în cinci zone diferite ale creierului, „administratorul central” situându-se în regiunea prefrontala.
          O alta stire de senzatie din lumea stiintei este prezentata publicului de jurnalistii de la celebra revista „generalista” Newsweek: dupa ce, anul trecut, geneticienii descifrasera ADN-ul (molecula vietii) unui viermisor – pe nume C. elegans! – iata ca acum o echipa multipla anunta decriptarea genomului musculitei de otet, Drosophila melanogaster. Aliat credincios al biologilor, micuta insecta este, de aproape un secol (de la rusul Vasilov pâna la geneticianul „afacerist” Craig Venter), vedeta experientelor genetice, datorita ritmului debordant de înmultire care ofera cercetatorilor posibilitatea de a urmari rapid mutatiile induse pe prolifica musculita si pe urmasii ei… La succesul cartarii ADN-ului drosophilian au contribuit sute de cercetatori, atât din laboratoare care lucreaza în cadrul proiectului Genomul uman, cât si din cele particulare, ale companiei de ingineri de gene Celera Genomics, cea condusa de legendarul Craig Venter (si ai carui geneticieni lucreaza cu scopul declarat de a breveta secventele de gene decodate, pentru a aplica apoi, cu profit, eventualele medicamente corectoare).
          Subliniez, atât în cazul noii teorii asupra memoriei, cât si în relatarea ispravii cu Drosophila melanogaster, viteza de democratizare a informatiei, ambele cazuri fiind „raportate” aproape instantaneu marelui public. De catre cine? De catre cei care înteleg cum misca ideile în marile cortexuri ale lumii, stiu sa „citeasca” acele stari si – amanunt esential pentru acest stadiu de evolutie a Civilizatiei Omului – stiu sa „traduca” întâmplarile stiintei în limba Omului simplu: ziaristii de stiinta.