Cartofii – despre ei este vorba – sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. Dupa orez, grau si porumb, aceasta leguma reprezinta a patra sursa de energie alimentara a omenirii. Principalii constituenti ai cartofului sunt: apa 74,68%, hidratii de carbon 22%, protide 1,88%, lipide 0,14%, saruri minerale 1,06%. Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijate nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului apar in functie de calitatea solului – calciu, magneziu, precum si oligoelemente: fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.
Pe langa faptul ca sunt foarte nutritivi si deliciosi, cartofii aduc o multime de beneficii organismului. La fierbere, e bine sa lasati cartofii in coaja, pentru o mai mare valoare nutritiva, tinand seama de faptul ca un mare numar de vitamine, minerale si fibre se gasesc in coaja. Potasiul. Cartofii cu coaja sunt o excelenta sursa de potasiu (5 grame la kilogram), extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Cercetarile institutiilor de specialitate au aratat faptul ca o dieta bazata pe alimente cu un bogat continut de potasiu si cu un continut scazut in sodiu poate reduce riscul tensiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21 la suta din necesarul zilnic de potasiu al organismului. De asemenea, potasiul ajuta la asimilarea calciului, important pentru mentinerea oaselor puternice.
Vitamina C. Cartofii reprezinta si una din cele mai importante surse de vitamina C. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi, care pot preveni distrugerea la nivel celular. De asemenea, vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si oaselor. Fibrele. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si a bolilor de inima. Consumul adecvat de fibre si de apa ajuta la cresterea senzatiei de satietate dintre mese.
Antioxidantii protejeaza componentele celulelor-cheie, prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Cartofii contin gluten, un antioxidant care ajuta la protectia impotriva anumitor forme de cancer. Pentru o portie, cartofii – alaturi de fructele de avocado, de sparanghel, dovleac, conopida, broccoli si de rosiile proaspete – au cel mai mare continut de gluten, in comparatie cu alte legume si fructe. Carbohidratii. Intr-o alimentatie sanatoasa, care contine un complex de carbohidrati, carnea si cartofii constituie principala sursa energetica pentru organism. Sustinatorii dietelor bogate in proteine si scazute in carbohidrati recomanda sa se elimine alimentele bogate in carbohidrati asa cum sunt cartofii, morcovii si fructele; multi dintre expertii in probleme de nutritie considera ca astfel de diete bogate in proteine si sarace in carbohidrati sunt extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute.
Un posibil inconvenient
Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mugurii de vegetatie), precum si periferia cartofului inmugurit, contin solanina cu actiune toxica, daca atinge concentratia de 0,1 gram la kg corp. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. Aceasta triglucida, desi este lipsita de toxicitate, poate da in unele organisme reactii de intoleranta. Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ al solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii – apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice, din cartof neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful fiind preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Aviz amatorilor de fast-food! Nu se vor utiliza niciodata in alimentatie cartofii incoltiti.
Problema delicata a glicemiei
Indexul glicemic (GI) este un sistem care repartizeaza un numar corespunzator anumitor alimente – in special cele care contin carbohidrati, cum ar fi painea, pastele si cartofii – bazat pe capacitatea acestora de a creste continutul de glucoza din sange. Cu cat numarul de index glicemic este mai mare, cu atat capacitatea alimentului respectiv de a creste nivelul de glucoza din sange este mai mare. Pe de alta parte, nu exista nicio dovada concludenta care sa demonstreze faptul ca un consum ridicat de alimente cu un GI mare poate conduce la obezitate. Practicabilitatea GI asupra alimentelor individuale din planul dietetic este controversata, deoarece combinatiile de alimente pot altera totalul GI al unei portii de mancare. De exemplu, in cazul cartofilor, combinatiile obisnuite cu branza, broccoli, unt, otet sau sare, pot duce la scaderea indexului glicemic. Unele alimente care au un GI foarte ridicat, asa cum sunt cartofii, au si un index de satietate ridicat. Cu cat acesta este mai ridicat la un aliment, cu atat o persoana se poate simti mai multumita intre mese.
Calitati terapeutice
Cartoful este: – sanatos, hranitor, usor digerabil, mai ales copt in coaja; – aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare; – aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale; – antiulceros; – cicatrizant; – extractul (sucul crud) este un bun diuretic, un calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive si un eficient antispasmodic. Datorita insusirilor enumerate mai sus, cartoful este recomandat spre consum, astfel: – ca leguma: intretinator general al sanatatii, in obezitate si in diabetul zaharat; – extractul crud: in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, dispepsii si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut.
TEODOR MIHNEA
Comentarii