Viitoarea misiune Marco Polo va trebui sa preleveze esantioane de roca mai vechi decat Pamantul, care va permite cercetatorilor sa inteleaga mai bine cum s-au format planetele si care e originea vietii. De unde venim? Dintr-o multime de roci ce compuneau in urma cu 4,6 milioane de ani, un mare disc de materie care se invartea in jurul Soarelui nou-nascut, apreciaza specialistii. Aceasta materie prima s-a concentrat, incetul cu incetul, pentru a forma embrioane planetare. Nasterea lui Jupiter, cea mai mare planeta a Sistemului Solar, a oprit acest proces in anturajul sau. Intre Jupiter si Marte a ramas o mare centura de asteroizi, vestigii ale primilor ani de formare a Universului. Aceste roci sunt o mana cereasca pentru astronomii care ar putea avea acces la materia originara a Terrei si a altor planete.
Asteroizii sunt intr-un fel ADN-ul Sistemului Solar, pastrand memoria nebuloasei initiale. Astronomii s-au bazat pe mai multe misiuni de observatie; in 1991, sonda Galileo a survolat asteroidul Gaspra; sonda americana Near s-a apropiat de asteroidul Mathilde iar Rosetta, de Steins. Astronomii nu s-au multumit cu fotografii; vor sa atinga cu degetele aceasta materie primordiala, a esantioanelor prelevate de pe suprafata unui asteroid. Aceasta e ambitia celor care au lansat misiunea Marco Polo – europeni si japonezi.
Marco Polo are drept obiectiv plasarea pe orbita a unei sonde spatiale in jurul unui asteroid pentru a-l observa timp de cateva luni cu ajutorul camerelor de luat vederi, a unui laser si a unui spectograf. Dupa ce va fi cartografiat cu precizie, astronomii vor putea alege un loc de aterizare in functie de proprietatile suprafetei asteroidului si de topografia sa. Dupa care va incepe cea mai delicata problema: sonda va trebui sa se pozitioneze incet pe suprafata asteroidului pentru a preleva esantioanele, fie cu un brat robotizat, capabil sa sape in sol, fie cu un aspirator. Dupa recoltare, Marco Polo va reveni pe Pamant.
Usor de proiectat, extrem de dificil de pus in practica. Asa cum a demonstrat-o recenta tentativa a Agentiei japoneze de explorare spatiala Jaxa, cu sonda Hayabusa. In 2005, dupa ce a obtinut o serie de informatii stiintifice, sonda s-a apropiat mai mult de asteroidul Itokawa pentru a preleva esantioane. Dar au intervenit o serie de avarii care au impiedicat-o sa atinga asteroidul. Acum sonda se afla in drum spre Terra unde va ajunge in 2010. Japonezii sunt gata de a doua tentativa, cu Marco Polo, spre o tinta exacta ce ramane de precizat. Astronomii si-au exprimat optiunea pentru asteroizii intunecati de tip C si P pentru ca sunt primitivi si deci mai interesanti. O tinta ar putea fi centura de asteroizi aflata intre Marte si Jupiter a caror orbita se incruciseaza cu cea a Terrei si care e legata de istoria acesteia.
Astronomii sunt interesati sa afle care a fost rolul impacturilor acestor geocrucisatori in originea vietii, daca acestia contin materiale presolare necunoscute, compusi organici care ar fi la originea moleculelor prebiotice. Analiza chimica a esantioanelor ar trebui sa raspunda la aceste intrebari. S-a pus problema realizarii acestor analize la fata locului dar asta ar necesita instrumente de laborator complexe, dificil de instalat la bordul unei sonde de mici dimensiuni. E nevoie asadar de esantioane aduse aici, prafuri si bucati de roca de cel putin 10 grame.
Prevazuta pentru 2018, misiunea Marco Polo (aflata acum in studii de fezabilitate) va ajunge la destinatie, in functie de tinta aleasa, in 1-3 ani, returul fiind posibil spre anul 2003. Misiunea poate vorbi si despre viitorul nostru. Asteroizii sunt si ucigasi, responsabili de extinctia masiva a unor specii. In urma cu 66 milioane de ani, unul dintre ei a izbit Terra, punand capat domniei dinozaurilor.
DORIN MARAN
Comentarii