Universul de dinaintea Universului

          DESCOPERIRE Trei fizicieni afirma ca „big bang” n-a fost „momentul zero”, când Timpul, Spatiul, Materia si Energia s-au nascut, ci doar o etapa în evolutia Universului..

          DESCOPERIRE Trei fizicieni afirma ca „big bang” n-a fost „momentul zero”, când Timpul, Spatiul, Materia si Energia s-au nascut, ci doar o etapa în evolutia Universului… Noua ipoteza ar putea fi pentru stiinta o a doua revolutie copernicana!
          
          De la istorie la… preistoria Universului
          
          Romanii socoteau timpul de la „facerea Romei” („ab urbe condita” – potrivit legendei, anul 753 î.Ch.). Crestinii socoteau trecerea timpului luând ca reper „Facerea lumii”, calculata pe baza scrierilor sfinte – lucru valabil, de altfel, pentru credinciosii oricarei religii care a fost sau care este.
          În vremea noastra, fizicienii – o alta „natie” ciudata de pamânteni care vorbesc o limba greu de înteles de noi, ceilalti muritori – s-au învatat sa socoata scurgerea timpului din „momentul zero” în care a avut loc Marea Explozie (big bang) ce a dat nastere Universului actual, cu tot ce înseamna el. Chiar daca teoria big bang îi nemultumea pe unii cosmologi – întrucât are un usor iz creationist de vreme ce sustine ca pâna la Marea Explozie nu existau nici Timp, nici Spatiu, nu fiinta decât „un punct” neînchipuit de fierbinte si de dens care a explodat – nici un om de stiinta nu îndraznea sa se întrebe ce-a fost „înainte de big bang”, în timpul negativ… Pentru ca raspunsul tuturor fizicienilor ar fi fost doar o neputincioasa ridicare din umeri!
          Iata însa ca, anul trecut, trei fizicieni – Alessandra Buonanno, Thibauld Damour si Gabriele Veneziano – au publicat un articol, în revista stiintifica „Nuclear Physics B”, în care sustineau o noua ipoteza, potrivit careia înaintea Marii Explozii ar fi preexistat un univers primitiv, rece, fara pic de materie, care nu continea decât unde gravitationale. Din acest mediu haotic ar fi aparut o „bula de spatiu-timp” care a dospit pâna când a devenit foarte fierbinte si foarte energetica, asemanatoare cu fenomenul unic pe care-l numim „big bang”. Ipoteza celor trei nu face altceva, deci, decât sa adauge un nou capitol, al preistoriei, la istoria Universului pe care a descris-o teoria big bang.
          
          O teorie „Pre-Big Bang”
          
          Sa vedem, pe scurt, ce povesteste acest nou capitol al preistoriei Universului: totul a început într-o „negura” rece, un pre-univers infinit în care spatiul si timpul din totdeauna existau. Aceasta „negura” amorfa, primitiva, lipsita de materie, adevarata imagine a haosului la reala lui putere, era însa agitata de mici turbulente produse de undele gravitationale asociate cu undele „dilatonice”, ultimele prezise deocamdata numai teoretic. Undele gravitationale, de la Einstein citire, traduc dinamica spatiu-timpului. Aidoma unei pietre care, zvârlita într-un lac, deformeaza suprafata apei si provoaca mici valuri concentrice, un obiect în miscare (sau, în universul primitiv, energia) curbeaza dimensiunea spatiu-timpului iar aceasta perturbare creeaza undele gravitationale. Cât priveste undele dilatonice, presupuse de teoria supercorzilor (teorie despre care revista noastra a mai scris), ele par sa fie însotitoarele indisociabile ale undelor gravitationale. Undele dilatonice, dupa cum le si zice numele, ar fi responsabile de o dilatare extrem de rapida a Universului pâna cu putin înainte de big bang.
          Revenind la „negura” haosului primordial plin de unde. Unele dintre acestea sfârsesc prin a se suprapune, generând niste neregularitati mai mari decât altele. Câmpul asociat undelor dilatonice – câmpul dilatonic – declanseaza atunci o expansiune a spatiu-timpului care da nastere unor minuscule bule de spatiu-timp. Unele dintre ele sunt atât de mici, încât dispar instantaneu. Altele, ceva mai mari, ar putea da nastere unor universuri mai mici si mai reci decât Universul nostru. Pentru crearea unui univers similar cu Universul nostru, este necesar ca una din aceste bule sa atinga o dimensiune critica de 10-13 cm, care corespunde dimensiunii unui proton. Aceasta intra în faza de inflatie care continua sa se accelereze pâna când bula va atinge dimensiunea unei zecimi de milimetru (cât diametrul unui fir de par). În aceasta clipa apare materia! Apoi cresterea infinita a temperaturii si presiunii, Marea Explozie a bulei de spatiu-timp si… Restul îl cunoastem din teoria big bang. Urmarea suntem chiar noi…
          
          Universul din afara Universului…
          
          Cu ani în urma, împreuna cu un bun prieten astronom, calatoream într-o noapte, cu trenul, spre o localitate de la capatul tarii, tinta unei „brigazi stiintifice” de odinioara, a revistei „Magazin”… Am profitat de prilejul unei nopti înstelate care se itea pe fereastra compartimentului pentru a-l întreba: de vreme ce, potrivit teoriilor cosmologice actuale, Universul pare sa cunoasca o continua expansiune, înseamna ca are o limita, un hotar care mereu „înainteaza” în „ceva” care este diferit de Universul nostru. Daca un observator uman s-ar afla pe acea „pielita” care desparte Universul nostru de acel „ceva” strain, ce-ar vedea?… Raspunsul astronomului m-a dezamagit. Daca ar privi „spre noi”, ar vedea ce putem observa si azi de pe Terra. Daca ar privi „dincolo”, nu ar vedea nimic, fiindca „dincolo” de Universul nostru e un desert infinit. Insa noua teorie a pre-universului pare sa deschida o fereastra prin care putem imagina ce se afla dincolo de hotarele Universului nostru. Conform noii teorii, dincolo de Universul nostru, panorama care ni s-ar înfatisa ochilor ar fi de o tulburatoare maretie – „Universul la adevarata lui putere”, pentru a-l cita pe Gérard Klein („Seniorii razboiului”)… Care ar putea fi aceasta imagine, ma voi stradui sa o descriu într-un numar viitor…