A patra putere

     Cred ca trebuie sa repetam, cât se poate de des, ca în ciuda aparentului haos lumea este asezata în forme solide si guvernata, în cea mai mare parte a ei, de Puteri ale civilizatiei democratice. Repet un recent „clasament” al acestor Puteri, facut de respectata revista „Le Monde diplomatique”: legislativul (adica parlamentele facatoare de legi), executivul (adica guvernele – nationale si locale), justitia, stiinta si tehnologiile, finantele si a sasea – mass-media, „câinele de paza” al democratiei (care, din pacate, în ultimii ani transcede clasamentul, lansându-se peste celelalte Puteri).
     Cred ca trebuie sa repetam, cât se poate de des, ca în ciuda aparentului haos lumea este asezata în forme solide si guvernata, în cea mai mare parte a ei, de Puteri ale civilizatiei democratice. Repet un recent „clasament” al acestor Puteri, facut de respectata revista „Le Monde diplomatique”: legislativul (adica parlamentele facatoare de legi), executivul (adica guvernele – nationale si locale), justitia, stiinta si tehnologiile, finantele si a sasea – mass-media, „câinele de paza” al democratiei (care, din pacate, în ultimii ani transcede clasamentul, lansându-se peste celelalte Puteri).
          Poate ca în aceste zile de razboi mondial straniu ar trebui sa încercam sa prognozam cum vor evolua aceste Puteri, în viitorul de dupa 11 septembrie 2001, posibila piatra de hotar în mersul civilizatiei noastre. Legislativul va globaliza accelerat, apreciez, caci legi universal acceptate – Drepturile Omului, de pilda – vor deveni rapid functionale în absolut toate tarile Pamântului. Executivele statelor-natiune se vor aseza, diferentiat, pe o scara clara: guvernele marilor Puteri – jandarmi (si nu doar una singura, ca pâna acum, ci si Rusia, Uniunea Europeana, China), ale statelor-natiune de forta mijlocie (dupa populatie – gen India sau Brazilia – dupa bogatie – Canada si Australia -, dupa influenta geopolitica si economica – Olanda, Elvetia sau Norvegia, de pilda) si guvernele celorlalte state-natiune neimportante, un fel de Lumea a Treia marita, care va respecta ordinea mondiala impusa de cei mari. Justitia va creste în putere, legi comune umanitatii vor fi folosite tot mai des de judecatori, finantele – deci puterea economica – intra într-un oarecare regres, pentru o vreme, pâna când motoarele industriei militare vor da impuls economiei mondiale iar mass-media va fi stationara ca forta (doar debuseul Internet-ului asigurând un plus de diversitate).
          A patra Putere însa înainteaza, discret, cu o uriasa viteza, mânata de cea mai complexa masinarie existenta în Univers: creierul uman. Geneticienii, de pilda, lucreaza furibund, insensibili la agresiuni, razboaie si acte de terorism. Ei definitiveaza acum detaliile la harta genomului uman, recent „trasata”, poate unul dintre cele mai mari succese ale speciei Homo sapiens, dupa pasul pe Luna – si se preocupa deja de descifrarea mecanismelor dupa care actioneaza proteinele în molecula de ADN, adica de felul în care „ticaie”, de fapt, viata. Proteonomica – stiinta proteinelor, derivata din genetica, stiinta genelor si a cromozomilor – va fi, cred eu, principalul domeniu de activitate al oamenilor de stiinta si al inginerilor Homo faber, de-a lungul intregului secol XXI, produsele ei promitând sa imbunatateasca profund viata locuitorilor Terrei. Industriile spatiului cosmic ar fi cel de-al doilea „santier” promitator, capabil de salturi uriase. ISS – Statia Spatiala Internationala – pluteste deasupra capetelor noastre si se „autoconstruieste”, cu fiecare zbor al navetelor spatiale. Pe 8 septembrie, de pilda, o data cu furnizarea unor noi piese ale mecano-ului celest, naveta americana „Atlantys” a adus pe ISS si experimente biologice – deoarece, aflati, celulele de ficat, plamân, pancreas, rinichi, inima umane se divid, cresc si se dezvolta rapid în lipsa gravitatiei terestre, dând sperante chirurgilor – care nu vor mai avea de alergat dupa organe pentru transplanturi ci pot astfel conta pe autogrefe, tesuturi ale bolnavilor, prelevate acasa, pe scoarta Pamântului, si crescute în viitor, pe ISS. Adaug, de altfel, ca acest zbor al „Atlantys”-ului a fost penultimul catre cochilia goala a ISS, caci foarte curând acest laborator spatial va deveni permanent locuibil – un adevarat avanpost al civilizatiei omului în spatiul cosmic de deasupra capetelor noastre. Mai adaug pe lista stiintelor efervescente doar un singur domeniu, cel al fizicii, unde lucrarile uimitoare în mecanica cuantica ale americanului David Deutsch duc implacabil la tulburatoarea concluzie a existentei universurilor paralele – concept la fel de straniu, acum, pe cât era Teoria Relativitatii în zilele lui Eistein – si sper ca v-am convins ca dincolo de ceea ce se vede, de violenta si saracia care par sa ne înconjoare, de manevrele parca mereu gresite ale politicienilor, militarilor si diplomatilor exista o parte profunda a lumii, poate mai putin vizibila dar foarte puternica, aceea a intelectualilor care lucreaza, în cultura si stiinta terestra, direct pe lobul frontal al civilizatiei omului, neîncetat îmbogatindu-l.