Avem uneori tendinta de a uita ca Pamântul nostru, asa cum il stim astazi, arata cu totul altfel in trecut si va arata din nou altfel in viitor. Miscarea continentelor urmeaza un anumit ciclu, de aproximativ 400-450 milioane de ani, pe parcursul caruia ele se departeaza pentru ca apoi sa se reapropie unele de altele.
Avem uneori tendinta de a uita ca Pamântul nostru, asa cum il stim astazi, arata cu totul altfel in trecut si va arata din nou altfel in viitor. Miscarea continentelor urmeaza un anumit ciclu, de aproximativ 400-450 milioane de ani, pe parcursul caruia ele se departeaza pentru ca apoi sa se reapropie unele de altele. Ne aflam la o distanta de peste 6000 de kilometri de centrul Pamântului. Unde se afla un nucleu intern de fier, cu temperaturi ce ajung la 40000 – 10000 de grade si pe care presiunile de 3,5 milioane de atmosfere carora le este supus l-au facut sa fie solid. Caldura acestuia se transmite nucleului extern lichid, facut din fier si nichel topite si atingând o grosime de 2200 km. Caldura trece mai departe in mantaua inferioara, apoi in cea superioara, si tot asa pâna la crusta terestra solida, cu o grosime de 700 km, dintre care cei 50 km superiori formeaza litosfera, unde se afla placile terestre. Undeva, in aceasta zona, se afla sursa cutremurelor care atât de mult au ingrozit oamenii de-a lungul timpului si continua sa o faca…
Asteptare si teama
In timpul cutremurului din 1997, celebrele fresce ale lui Giotto din Basilica Superiore a Sf. Francisc din Assisi s-au prabusit cu un zgomot infernal, adaugând inca o dimensiune tragediei pierderii de vieti omenesti. Dar câte comori au disparut si la noi in tara in timpul atâtor cutremure? Dar in restul lumii? Iata o sumara reamintire a unor mari cutremure care au zguduit lumea si numarul de victime pe care acestea le-au facut asa cum au fost ele prezentate in revista „Focus”. Ne putem usor imagina câte alte daune – de cele mai multe ori irecuperabile – li s-au adaugat printre cladirile istorice sau comorile de arta din case si muzee.
In unele tari, Japonia in particular, se vorbeste in permanenta despre viitorul mare cutremur. Motiv pentru care specialistii nu inceteaza nici o clipa sa caute sa inteleaga mai bine mecanismul de producere si posibilitatile de anticipare ale cutremurelor. Mai ales când stim ca in momentul de fata ne indreptam…
Spre marea reunificare!
Se pare ca in prezent ne aflam la sfârsitul fazei de indepartare a continentelor. Urmeaza reapropierea, pâna când, peste alte 200 milioane de ani, continentele Terrei vor forma din nou un singur bloc urias. Si iarasi vor porni in deriva. In tot acest timp, caldura provenita din centru urca spre straturile superioare printr-un proces de convectie – partea mai calda urca, „curge” apoi spre laturi, se raceste si coboara. In timpul acestei curgeri laterale are loc actiunea asupra placilor tectonice, punându-le in miscare. Se crede ca exista niste „celule de convectie” in mantaua terestra, in fiecare din ele având loc in mod independent acest proces de urcare si coborâre a maselor calde si reci. Câte sunt insa aceste celule? Ce dimensiuni au? Cum este distribuita materia in interior? Mantaua terestra se comporta ca un lichid vâscos, dar cum reactioneaza ea la greutatea placilor tectonice? Si cum transmite ea aceasta miscare inapoi placilor? Iata din nou o serie de intrebari. Câteva raspunsuri ne-ar face sa progresam inca si mai mult in intelegerea cutremurelor…
Ce va fi in anul 2000
Un an cu rezonante speciale pentru multi oameni. Suntem, in ultima vreme mai ales, martorii unui adevarat val de cutremure. Nu de putine ori se vorbeste despre o legatura cu proiectiile apocaliptice vizând sfârsitul de mileniu. Este insa o asemenea legatura justificata? Sa revenim la punctul de vedere al specialistului, adresându-ne din nou, Dlui. Dr. SERBAN VELICIU, geofizician, Directorul Stiintific al Institutului Geologic: „Nu cred ca exista o legatura. Cât priveste previziunile legate de cutremure, aici este o mica exagerare, in sensul ca se iau rezultatele unor cercetari care trebuie discutate in rândul specialistilor, care se bazeaza pe studii strict matematice si care nu pot fi luate ca certe. Pe plan mondial, s-a ajuns intre seismologi la concluzia ca in afara de cercetare, predictia unor cutremure nu are o utilitate practica, si ca este mult mai productiv si normal sa educi lumea cum sa se comporte in timpul unui cutremur – aici existând reguli- si sa realizezi constructii antiseismice.”
Unde s-a produs cutremurulNumarul victimelor
Italia, Messina, 1908100000
Japonia,Tokyo, 1923100000
China, 1920, 1927, 1932, 1976100000, 200000, 70000, 240000
Turcia, 193930000
Peru, 197060000
Armenia, 198825000
Parcursuri sinuoase catre premiul Nobel
Daca unii dintre laureatii premiilor Nobel au urmat un parcurs scolar clasic,...
Comentarii