Lupta împotriva îmbatrânirii nu cunoaste odihna

          Vom trai 800 de ani?
          
          Ideea nemuririi este la fel de veche ca si cele mai vechi texte ale umanitatii. Nemurirea înteleasa nu neaparat ca o viata fara sfârsit (acest privilegiu este conferit doar Universului) ci ca o viata care sa dureze macar câteva secole daca nu un mileniu.

          Vom trai 800 de ani?
          
          Ideea nemuririi este la fel de veche ca si cele mai vechi texte ale umanitatii. Nemurirea înteleasa nu neaparat ca o viata fara sfârsit (acest privilegiu este conferit doar Universului) ci ca o viata care sa dureze macar câteva secole daca nu un mileniu. O idee care, e drept, pare de-a dreptul inimaginabila în zilele noastre, când durata de viata obisnuita a omului, depasita doar rareori, este cam de o suta de ani. Si cu toate acestea, „sursa de inspiratie” pentru o viata care sa dureze câteva secole bune, ramâne si azi Vechiul Testament. Cercetatorii au permanent în minte datele oferite de capitolele din „Facerea”: „Si se facura toate zilele lui Adam carele au trait ani 900 si 30, si au murit…. si se facura toate zilele lui Sith ani 900 si 12 si au murit… si se facura toate zilele lui Enoh ani 900 si 5 si au murit… si se facura toate zilele lui Cainan ani 800 si 10, si au murit…” (citate extrase din Biblie, adica Dumnezeiasca Scriptura, Bucuresti, 1688).
          
          Celule îmbatrânite, dar mereu tinere
          
          Au trait, realmente, acesti oameni aproape un mileniu sau durata anilor biblici era alta decât ce numaram noi azi? Nu stim cu siguranta, dar asta nu înseamna ca cercetatorii nu încearca sa ajunga la acest mister al vietii omului. Recent, un universitar american a facut o declaratie surprinzatoare, dând glas unei convingeri stiintifice sau doar unei dorinte arzatoare: „omul ar putea trai secole la rând”, dar asta numai în momentul în care batrânetea ar putea fi tratata si învinsa ca o simpla raceala. Nu e mai putin adevarat ca si cercetarile privind genomul uman, acea faimoasa harta a vietii omului, care a fost realizata la sfârsitul unui deceniu de cercetare asidua si complexa, au în vedere descoperirea misterului duratei vietii. Este aproape sigur ca durata vietii este înscrisa în gena umana, asa cum este scrisa si informatia privind culoarea ochilor, a parului, privind înaltimea sau cresterea dintilor. Cine va ajunge la secret, va putea modifica informatiile despre durata vietii si ar putea da nastere unui om care sa traiasca 800 de ani sau un mileniu. Ce au reusit deocamdata cercetatorii este „reîntinerirea” unor celule ale pielii în laborator, dar exista un real potential pentru a aplica aceasta tehnologie si a modifica procesul de îmbatrânire a fiintei umane. Asta crede profesorul de medicina Michael Fossel de la Universitatea Michigan (SUA) si asta este ceea ce a declarat în cadrul unei conferinte de presa recente la Sydney (Australia). Desi s-au înmultit „noutatile” stiintifice „aruncate” în direct, în cadrul unor conferinte de presa, ideea pare logica. „Suntem pe punctual de a modifica expresia genetica si, în cazul tesutului celular al pielii, putem sa realizam în laborator o rasturnare a ceasului biologic, facând ca acele celule îmbatrânite sa functioneze ca unele tinere” a declarat cercetatorul.
          
          Resetarea ceasului biologic
          
          „Întrebarea este: putem face acelasi lucru si cu fiintele umane? Ideea ca nu putem rasturna procesele celulare în organismul uman este falsa. Putem. Practic, nu stim daca aceasta ar fi eficace în plan clinic. Multi dintre noi banuiesc ca da, dar înca n-am testat aceasta posibilitate” a mai adaugat universitarul american. Iata, în continuare, câteva idei principale ale prezentarii prof. Fossel: „Ceea ce facem noi este sa încercam sa reprogramam celulele pentru a le forta sa faca ceea ce faceau când erau tinere. Nu le schimbam pe cele îmbatrânite cu altele tinere, nu le modificam, nu facem decât sa le reprogramam pentru a face ceea ce faceau cu decenii în urma”. „Ceea ce declanseaza ceasul biologic în noi este o schimbare în expresia genetica care survine atunci când îmbatrânim”. „Daca dam ceasul de la început, nu stim care va fi limita de viata. Cineva de la Cambridge, din Marea Britanie, vorbeste despre 5.000 de ani, în vreme ce altii spun ca nu se va întâmpla nimic. Personal, cred ca asta ar însemna o viata de câteva secole pentru om, dar înca nu stiu nimic cu exactitate”. Pe de alta parte, în ciuda visurilor de nemurire ale fiecaruia, mai exista si observatia plina de întelepciune conform careia batrânetea trebuie acceptata atunci când vine. Partea proasta este ca „acelasi biolog care va spune ca batrânetea nu este o maladie îsi vopseste parul si îsi face injectii pentru reîntinerirea pielii” raspunde universitarul Fossel. „Încerc sa înving simptomele îmbatrânirii, nu radacinile ei” spune Fossel, fiind obligat de realitate sa recunoasca faptul ca multi din colegii lui ramân foarte sceptici la teoriile sale, expuse ostentativ, parca mai curând pentru a atrage atentia autoritatilor finantatoare. Invingerea batrânetii va ramâne pe vecie un vis milenar?