Ig-Nobel 2000!      Câmpurile magnetice si raporturile sexuale  &nbs

De zece ani, cu aproximativ doua luni înaintea ceremoniei oficiale a decernarii Premiilor Nobel, are loc decernarea unora din cele mai stranii (si caraghioase) premii: asa numitele „premii ignobile”, cu evidentul joc de cuvinte de la „Nobel” la „Ig-Nobel”. La ce se refera ele? Ei bine, aceste premii „recompenseaza” în fiecare an cercetari sau activitati care.
De zece ani, cu aproximativ doua luni înaintea ceremoniei oficiale a decernarii Premiilor Nobel, are loc decernarea unora din cele mai stranii (si caraghioase) premii: asa numitele „premii ignobile”, cu evidentul joc de cuvinte de la „Nobel” la „Ig-Nobel”. La ce se refera ele? Ei bine, aceste premii „recompenseaza” în fiecare an cercetari sau activitati care… nu ar fi trebuit facute dar care sunt, totusi, bine platite! Cum s-a întâmplat de exemplu în 1996, când Ig-Nobel-ul pentru Pace a fost primit de Presedintele Jacques Chirac care „sarbatorise” cu un an înainte 40 de ani de la Hiroshima printr-o serie întreaga de experiente nucleare în Pacific!
          Anul acesta, la Harvard, SUA, în prezenta a cinci laureati ai unor adevarate Premii Nobel, tot Europa a avut câstig de cauza. Un Ig-Nobel s-a dat pentru Medicina, „câstigatori” fiind patru olandezi care publicasera un articol despre aplicatiile câmpurilor magnetice la studiul… raporturilor sexuale! Pentru ei, ca si pentru cuplurile care s-au supus acestei experiente, nimic nu ramânea ascuns – este ceea ce „s-a vazut” de altminteri în cele 13 experiente care mergeau în cele mai intime detalii ale vietii a opt cupluri si trei femei singure…
          A mai fost un Ig-Nobel pentru informatica: lucrarea se referea la un soft pentru detectarea unei pisici care umbla pe tastatura unui calculator si un altul, nu chiar atât de spectaculos – pentru pace: Marina Regala Britanica pentru ordinul dat elevilor de la scolile sale de artilerie de a… striga „Bum” atunci când trebuie sa traga cu tunul…
          Tot Olanda, dar de data aceasta împreuna cu Marea Britanie, se afla anul acesta în posesia premiului Ig-Nobel pentru Fizica: André Gheim (Universitatea din Nijmegen) si Sir Michael Berry (de altminteri un foarte mare matematician contemporan, profesor la Universitatea din Bristol) au „câstigat” pentru ideea de a ilustra lucrarile lor privind levitatia magnetica prin experiente asupra unor… broscute! Este drept ca au publicat un articol „linistitor” si explicativ în European Research Journal, asigurând ca „broastele nu suferisera de efecte biologice observabile”, dar… „premiul” fusese câstigat!
          Pentru literatura s-a luat un Ig-Nobel de catre Ellen Greve din Australia (care în cartea sa „Traind în lumina” vorbeste despre oameni care manânca, desi nu ar avea nevoie!), în timp ce trei italieni de la Universitatea din Pisa – Donatella Marazziti, Alessandra Roassi si Giovanni Cassano – si un american, Hagop Akiskal din San Diego, s-au vazut „in-onorati” pentru chimie pentru un „remarcabil” rezultat publicat de ei: din punct de vedere biochimic, dragostea romantica este o simpla (dar foarte serioasa) tulburare obsesiv-compulsiva!
          Am lasat la urma Ig-Premiul pentru Sanatate Publica: l-au câstigat trei scotieni pentru lucrarea lor privind „dezintegrarea toaletelor publice din Glasgow” în care au analizat ranile concetatenilor lor care „cazusera” cu WC-urile publice. De ce? Pentru ca Dr. Jonathan Wyatt, unul din câstigatori, nu doar ca s-a prezentat sa-si ridice premiul, dar a tinut sa declare ca desi împreuna cu colegii sai era autorul a peste 70 de lucrari, nici una nu le-a adus atâta publicitate ca aceasta! Si daca te gândesti ca publicitatea înseamna bani…
          Oricum, organizatorii acestei „ceremonii” este clar ca vor continua sa publice revista lor, numita „Revista cercetarilor improbabile” si ca, mai mult sau mai putin amuzante, Premiile Ig-Nobel ne vor descreti fruntile si in mileniul urmator…